Sefepedia

Scurt ghid al sub-genurilor SF, cu exemple

Un ghid definitiv de sub-genuri SF este imposibil de realizat, pentru că nu există consens general nici asupra împărțirii, nici a „granițelor”, nici a definițiilor fiecăruia. Totuși, în mod clar cititorilor de SFF le este necesar și util un îndrumar rapid de sub-genuri; iar în opinia mea, cea mai bună abordare a ceva fluid definit este una cu exemple.

Pentru a nu intra în dezbateri scolastice, m-am mulțumit cu definiții foarte, foarte sumare și fără pretenții de valoare critică – am fost mai interesat de diversitatea paletei prezentate (pe care am preluat-o parțial de pe scifiideas.com – link aici, pentru că acolo mi s-a părut organizată cel mai clar).

Majoritatea exemplelor sunt, evident, preferințele mele personale în fiecare categorie, astfel că articolul este și un fel de top – dar, la fel de evident, și subiectiv.


HARD SF

SF realist științific și concentrat pe elementele de tehnologie și știință. Conceptele științifice sunt adesea explicate detaliat și au importanță mai mare decât personajele sau intriga.

Exemplu: Trilogia „Amintiri din trecutul Terrei” de Liu Cixin (link aici)

Spre finalul Revoluției Culturale din China, un proiect militar trimite semnale în spațiu pentru a stabili contactul cu civilizații extraterestre. O astfel de civilizatie, pe cale de dispariție, primește semnalul și plănuiește să invadeze Pământul. Populația planetei se împarte în două tabere: una pregatită să primească ființe superioare nouă ca să preia lumea noastră coruptă, iar cealaltă gata să lupte din toate puterile împotriva invaziei. Protagoniștii sunt Wenjie, fiica unui fizician ucis în timpul Revoluției pentru ideile lui reacționare despre relativitate, și Miao, un nano-tehnician care-și petrece tot timpul în realitatea virtuală numită Trei Corpuri, un joc atât de plin de metafizică, încât începe să semene cu un cult.

Alternative:  „Scara lui Schild” de Greg Egan, „Inginerii Lumii Inelare” de Larry Niven, „Tau Zero” de Poul Anderson

Bonus „de la noi”: „Sub steaua infraroșie” de Alexandru Lamba


SOFT SF

SF concentrat pe evoluția și motivațiile personajelor, unde știința și tehnologia sunt elemente de fundal (și, aș zice eu, pretext).

Exemplu: „Mâna stângă a Întunericului”, de Ursula K. Le Guin (link aici)

Un ambasador uman este trimis pe Gethen, o lume extraterestră unde nu există prejudecăți de gen, iar biologia androgină elimină problema dominației masculine și a supunerii feminine. Scopul lui e integrarea Gethenului intr-o comunitate intergalactică in continua expansiune. Însă pentru aceasta trebuie să concilieze propriile prejudecăți cu strania societate pe care o întâlnește.

Alternative: „Străin într-o lume străină” de Robert A. Heinlein, „Solaris” de Stanislav Lem, „Babel-17” de Samuel R. Delany

Bonus „de la noi”: Seria „Frontiera” de Lucian Dragoș Bogdan


MILITARY SCIFI

SF cu tematică distinct militară, personaje membre ale unei organizații militare și intrigă centrată pe război sau alte conflicte de sorginte armată. Concepte standard sunt onoarea, eroismul și datoria, dar și critica războiului și a efectelor sale.

Exemplu: „Infanteria Stelară” de Robert A. Heinlein (link aici)

Războiul interstelar dintre Federaţia Terrană a Pământului şi civilizaţia extraterestră de pe planeta Klendathu a ajuns într-un punct critic. Soarta oamenilor e în mâinile Infanteriei Stelare, ale cărei trupe de elită sunt singurele care mai pot opune rezistenţă teribilei ameninţări. Abia ajuns în rândurile armatei, tânărul Johnny Rico se confruntă nu doar cu inamicul, ci şi cu propriile dileme morale.

Alternative: „Jocul lui Ender” de Orson Scott Card, seria „Războiul Bătrânilor” de John Scalzi, ”Armor” de John Steakley

Bonus „de la noi”: „Cum să fabrici un semizeu” de Florin Purlucă (și parcă mai scria cineva military scifi în românește – parcă…)


SF CU ROBOȚI

SF concentrat pe robotică și posibilele consecințe și științe asociate evoluției roboților. Eu aș integra tot aici și SF-ul concentrat pe evoluția „roboților” fără trup, IA-urile, dacă acesta (IA-ul și evoluția sa) este elementul central al intrigii.

Exemplu: Seria „Roboților” de Isaac Asimov (link aici)

O serie de volume de povestiri și romane despre roboți pozitronici, din prima eră a roboticii și explorării spațiale. Trăsătura unică a lumilor lui Asimov este existeța celor Trei Legi ale Roboticii, imprimate în creierele pozitronice ale roboților, pentru a se asigura supunerea acestora și a garanta că nu se vor întoarce împotriva creatorilor lor.

Alternative: „Ciberiada” de Stanislav Lem, seria ”Murderbot” de Martha Wells, „Mașinării ca mine” de Ian McEwan

Bonus „de la noi”: „Omnium” de Florin Stanciu


SF SOCIAL

SF în care sunt extrapolate și explicate societăți viitoare, cu folosirea în general a conceptelor din științe sociale (sociologie). Totuși, de obicei știința și tehnologia au un rol central în structura societății extrapolate (nota mea: ceea ce-l diferențiază de soft scifi).

Exemplu: seria „Fundației” de Isaac Asimov (link aici)

Hari Seldon, întemeietorul psihoistoriei, prezice prăbuşirea Imperiului Galactic şi instaurarea unei ere de barbarie care va dura treizeci de milenii. Cu ajutorul colaboratorilor săi, Seldon înfiinţează Fundaţia Enciclopediei Galactice, a cărei misiune este să salveze cunoştinţele a 12 000 de ani de evoluţie. Fundaţia este exilată pe Terminus, o planetă de la marginea Galaxiei, de unde se implică mersul istoriei, transformând ştiinţa în religie, iar savanţii în preoţi care s-o răspândească în lumile Imperiului.

Alternative: seria „Imperiului” de Isaac Asimov, „Ubik” de Philip K. Dick, seria „Cultura” de Iain M. Banks

Bonus „de la noi”: Seria „Terra XXI” de Adrian Mihălțianu


SPACE OPERA

Space opera este un gen de mare întindere, cu arcuri narative extinse, desfășurate în spațiul cosmic și cu un număr mare de personaje și locații. Tinde spre o scară epică, de conflicte și aventuri extinse și cu implicații pe scară largă pentru omenire (precum războaie galactice). Teme recurente sunt politica, imperialismul, colonialismul, explorarea spațiului, eroii și rebelii.

Exemplu: seria „Dune” de Frank Herbert (link aici)

Într-un viitor îndepărtat, într-un imperiu interplanetar, condus dupa reguli feudale, casele nobiliare se luptă pentru supremație. Casa Atreides primește controlul asupra planetei Arrakis, singura sursă de mirodenie – cea mai valoroasă și importantă substanță din univers. Asta adâncește vechea rivalitate dintre Casele Atreides și Harkonnen. Leto Atreides și familia lui se vor confrunta nu doar cu o planetă deșertică, neprietenoasă și necunoscută, ci și cu comploturi politice periculoase.

Alternative: Seria „Zorii Nopții” de Peter F. Hamilton, seria „Spațiul Revelației” de Alastair Reynolds, seria ”Zones of Thought” de Vernon Vinge

Bonus „de la noi”: Trilogia „Abația” de Dan Doboș


STEAMPUNK

Steampunk introduce concepte și tehnologii moderne (sau futuriste) într-un fundal retro, sau invers. În general se inspiră din perioada Revoluției Industriale, cu precădere etapa bazată pe forța aburilor, și se bazează pe inventivitatea inginerească.

Exemplu: „Machina diferențială” de Bruce Sterling și William Gibson (link aici)

Parțial thriller, parțial sf istoric, „Machina Diferențială” își desfășoară acțiunea în anul 1855. Revoluția industrială se găsește în plin și inexorabil avânt, impulsionată de mașinăriile cibernetice acționate de aburi. Charles Babbage și-a perfecționat machina diferențială, iar calculatoarele au apărut deja de 30 de ani. Trei personaje extraordinare își dau întâlnire cu istoria…și cu viitorul. Aventura lor începe prin descoperirea unei cutii de cartele perforate pentru machina, ale căror origine și scop sunt necunoscute.

Alternative: „Mașinării infernale” de Philip Reeve, „Consiliul de fier” de China Mieville , ”The Diamond Age” de Neal Stephenson

Bonus „de la noi”: „Delirul încapsulat” de Florin Pîtea


CYBERPUNK

Cyberpunk tratează în principal zonele de interferență dintre biologie și cibernetică, precum și evoluția relației dintre oameni și computere și software. Concepte recurente sunt realitatea virtuală, protezarea, „ciborgizarea” și infracțiunile informatice, pe un fundal de declin al societății.

Exemplu: „Neuromantul” de William Gibson (link aici)

Deconectat definitiv de la extazul amețitor al „matricei”, Case duce o existență de infractor mărunt și se simte treptat atras de gândul sinuciderii. Totul se schimbă odată cu apariția unui necunoscut misterios, care îi oferă posibilitatea reconectării la matrice… în schimbul participării la o singură misiune.

Alternative: „Snow Crash” de Neal Stephenson, „Visează androizii la oi electrice?” de Philip K. Dick, „Carbon Modificat” de Richard Morgan

Bonus „de la noi”: „Așteptând în Ghermana” de Dănuț Unugureanu


BIOPUNK

Biopunk a evoluat din cyberpunk, dar se concentrează pe bio-tehnologie și inginerie genetică mai degrabă decât pe tehnologii IT. Păstrează temele declinului social și modificărilor corporale voluntare, însă le adaugă eugenia și represiunea politică.

Exemplu: „Fata modificată” de Paolo Bacigalupi (link aici)

Emiko este o frumoasă creatură artificială, o ființă tehnologizată, programată să satisfacă fanteziile unui om de afaceri din Kyoto, pe care l-a cunoscut într-un Bangkok viitor. Povestea ei este povestea oamenilor noi, jucării ale bogătașilor dintr-un viitor care-ți dă fiori. Ce se întâmplă atunci când caloriile devin valută? Dar atunci când terorismul bio devine o arma a corporațiilor, iar omenirea se pregătește de o epocă post-umană?

Alternative: „Omul negru” de Richard Morgan, „Radioul lui Darwin” de Greg Bear, „Oryx și Crake” de Margaret Atwood

Bonus „de la noi”: „Test de fiabilitate” de George Anania


SF MUNDAN

SF bazat strict pe posibile evoluții ale tehnologiei deja realizabile, cel puțin conceptual. Refuză concepte precum depășirea vitezei luminii și preferă să se concentreze pe colonizarea doar în propriul sistem solar și pe valorizarea propriei lumi (Pământul).

Exemplu: ”China Mountain Zhang” de Maureen McHugh (link aici)

Romanul ne prezintă o America post-revoluționară, în care călătorim între Coasta de Est hiper-urbanizată și pustietatea arctică din Baffin Island; între noul Oraș Imperial și o comună agricolă de pe Marte. Viețile întrepătrunse ale coloniștilor chinuiți de singurătate, piloților de zmei cibernetici, jucătorilor ilegali de neuro-pressball și inginerilor organici se unesc în povestea dură de auto-descoperire a unui tânăr.

Alternative: Trilogia „Marte” de Kim Stanley Robinson, „Marțianul” de Andy Weir, „Viteza întunericului” de Elizabeth Moon

Bonus „de la noi”: „Orașele scufundate” de Felix Aderca


SF HORROR

SF cu elemente semnificative de horror, relevante și pentru intrigă (nu doar ca fundal).

Exemplu: ”Blindsight” de Peter Watts (link aici)

Au trecut două luni de când un miliard de obiecte de origine necunoscută s-au strâns în jurul Terrei și au ars dintr-o dată, cu efecte devastatoare. A urmat doar liniște… până când o sondă spațială străveche a prins niște șoapte strecurate dinspre o cometă îndepărtată. Cineva vorbește acolo – dar nu cu noi. Pe cine ar fi bine să trimitem în misiunea de întâmpinare a unor extratereștri care nici nu ne vor prin preajmă? O lingvistă cu personalități multiple, un biolog atât de încărcat de implanturi încât nu-și mai simte propria carne, o războinică pacifistă, fost soldat, un bărbat care și-a pierdut jumătate de minte în copilărie și i-a fost înlocuită cu inteligență artificială… și un vampir readus la viață de paleogenetică. Ce face omenirea? Îi trimite spre marginile Sistemului Solar, cu speranța că bizara colecție de monștri va fi capabilă să ne salveze lumea, dar și cu teama că poate ei sunt mai stranii chiar și decât ființele peste care vor da acolo. Numai că nimeni nu bănuiește ce îi așteaptă de fapt…

Alternative: „Frankenstein” de Mary Shelley, „Ziua trifidelor” de John Wyndham, „Moștenirea Heorot” de Larry Niven, Jerry Pournelle și Steven Barnes

Bonus „de la noi”: „Înainte de neant” de Mihai Alexandru Dincă


SF COMEDIC/PARODIC

SF parodic sau concentrat pe umor, restul elementelor (tehnologii, știință) fiind doar pretexte.

Exemplu: „Ghidul autostopistului galactic” de Douglas Adams (link aici)

Câteva clipe înainte ca Terra să fie demolată pentru a se deschide cale unei autostrăzi galactice, Arthur Dent este salvat de pe planetă de prietenul său Ford Prefect, care lucrează la ediția revizuită a „Ghidului autostopistului galactic”. Cei doi călătoresc prin univers, împreună cu alte personaje amuzante, precum Zaphod Beeblebrox—un ex-hippie cu două capete și trei brațe, președinte nebun al galaxiei; Trillian, prietena lui Zaphod, fostă Tricia McMillan, pe care Arthur în încercat să o agațe la o petrecere; sau Marvin, un robot paranoic, genial și cronic depresiv.

Alternative: „Leagănul pisicii” de Kurt Vonnegut, ”Redshirts” de John Scalzi, ”To Say Nothing of the Dog” de Connie Willis

Bonus „de la noi”: „Arhanghelul Raul” de Ovidiu Eftimie


SCIENCE FANTASY

Zonă de întrepătrundere dintre SF și fantasy, combină concepte tradiționale SF (roboți, călătorii prin spațiu) cu cele tradițional fantasy (magie, mitologie, structuri sociale feudale, săbii etc.).

Exemplu: „Ciclul Solar” de Gene Wolfe (link aici)

În tetralogia Soarelui Nou, sunt povestite călătoria și drumul către putere ale lui Severian, un torționar căzut în dizgrație, care urcă până la poziția de Autocrat, conducătorul lumii libere. Acțiunea este povestită la persoana întâi de către personajul principal, care pretinde că are o memorie perfectă.

În tetralogia Soarelui Lung, tânărul Silk, motivat de inspirația divină, se confruntă cu un ghem de intrigi sângeroase și revoluții, în lupta pentru eliberarea orașul Viron din ghearele și comploturile unui grup misterios și bine ascuns. Celelalte orașe-stat din enorma astronavă generațională, cunoscută de locuitorii săi drept Whorl, se implică și ele în conflict – dar de ambele părți încep să apară și misterioșii zei, o familie disfuncțională  de ființe cu super-puteri, capabile să preia pe oricine în stăpânire, oricând.

În trilogia Soarelui Scurt, Horn, cronicarul epopeii lui Silk în seria anterioară, trece la nararea propriei sale vieți, grele, de pe planeta Blue, pe care au debarcat cei de pe Whorl. Pentru că problemele îi copleșesc pe coloniști, Horn se hotărăște să plece în căutarea lui Silk, devenit o figură legendară, un profet mitic, pentru a-i cere salvarea.

Alternative: trilogia ”The Vagrant” de Peter Newman, „Lumea lui Rocannon” de Ursula K. Le Guin, „Prințesa Marțiană” de Edgar Rice Burroughs

Bonus „de la noi”: „Rețetarium” de Costi Gurgu


SF APOCALIPTIC

SF despre evenimente catastrofale, care de obicei duc la declinul speciei umane, extincția omenirii sau distrugerea Terrei.

Exemplu: „Turbion” de Robert Charles Wilson (link aici)

Într-o noapte de octombrie, Tyler Dupree, împreună cu cei mai buni prieteni ai săi, Jason și Diane Lawton, asistă la dispariția subită a stelelor. Curând, oamenii își dau seama că Pământul este înconjurat de o barieră artificială de origine extraterestră, dincolo de care timpul se scurge de milioane de ori mai repede. Luna a dispărut, Soarele a devenit un simulacru, iar întreaga industrie a sateliților artificiali a fost distrusă. Sofisticata tehnologie militară și tot fluxul informatic au fost suspendate. Știrile călătoresc precum niște șoapte, stârnind confuzie și paranoia. În Turbion, treizeci de ani de viață bulversată sunt priviți prin ochii unei generații care se știe condamnată, conștientă că va trăi absorbirea planetei de bezna infinită.

Alternative: „Robocalipsa” de Daniel H. Wilson, „Apocalipsa” de Stephen King, „Oile privesc în sus” de John Brunner

Bonus „de la noi”: „Vegetal” de Dănuț Ungureanu și Marian Truță


SF POSTAPOCALIPTIC

SF desfășurat după un eveniment cataclismic, în care lumea și omenirea au fost afectate radical. De obicei prezintă supraviețuitori care se confruntă cu pericole multiple, precum violența, radiațiile, foametea, condiții extreme de mediu sau mutanți.

Exemplu: „Metro 2033” de Dmitri Gluhovski (link aici)

În anul 2033, supraviețuitorii unui război atomic planetar încearcă să-și continue existența sub pământ, în stațiile de metrou din Moscova, unde pericole nebănuite îi așteaptă la tot pasul. În lupta cu Întunecații – creaturi misterioase care trăiesc la suprafață și care coboară în adâncuri în căutarea oamenilor. Artiom, personajul central al cărții, trece prin experiențe care îi demonstrează că cel mai mare pericol pentru om rămân tot oamenii. Metro 2033 este un roman apocaliptic ce clădește un univers de coșmar pe ruinele lumii imperfecte a zilelor noastre.

Alternative: „Poștașul” de David Brin, „Cantică pentru Leibowitz” de Walter M. Miller Jr., seria „Silozul” de Hugh Howey

Bonus „de la noi”: „Instincte umane” de Ioana Vișan


SF CU ZOMBIE

Conceptul de „zombie” este comun și în SF, și în fantasy și, mai ales, în horror, astfel că ficțiunea cu zombie se poate încadra în oricare dintre aceste genuri. În general fac parte din SF cele cu fundal post-apocaliptic și explicații științifice ale apariției fenomenului, respectiv a metodelor de contracarare.

Exemplu: „Războiul Z” de Max Brooks (link aici)

Un medic chinez asistă la primele cazuri ale unei epidemii inexplicabile, care cuprinde treptat întreaga lume. În mai puțin de un an, populația Americii îți găsește adăpost în lagărele pentru refugiați din Cuba, europenii se baricadează în castele medievale, iar Pakistanul abate asupra planetei iarna nucleară…

Pacientul zero” al pandemiei apare în China, al cărei guvern încearcă să restricționeze infecția ți inventează o criză ce implică Taiwanul pentru a-ți masca activitățile. Epidemia se răspândește însă în alte țări prin intermediul comerțului cu organe de pe piața neagră și al refugiaților, înainte ca răbufnirea ei în Africa de Sud să o aducă în atenția publicului… Peste zece ani, peisajul geopolitic al planetei este transformat pentru totdeauna.

Alternative: „Fetița cu toate darurile” de M.R. Carey, „Sunt o legendă” de Richard Matherson, ”Feed” de  Seanan McGuire

Bonus „de la noi”: „Zombii: cartea morților vii” de (editor) Mircea Pricăjan


INVAZII EXTRATERESTRE

SF în care elementul central este invazia Terrei sau a Sistemului Solar de către extratereștri ostili, prin metode militare, politice (conspirații), exterminare sau alterare în masă.

Exemplu: „Sfârșitul copilăriei” de Arthur C. Clarke (link aici)

Într-o zi, deasupra fiecărui oraș mare de pe planetă apare câte o navă spațială. Înăuntrul lor se ascunde o rasă extraterestră superioară nouă din toate punctele de vedere: intelectual, tehnologic, dar mai ales militar. La început, planurile lor par benefice: aduc pacea pe Pământ, înlătură sărăcia și elimină criminalitatea. Primesc numele de Overlorzi, protectorii Pământului. Mulți oameni continuă totuși să reziste puterii lor, convinși că Overlorzii urmăresc o agendă proprie. Venirea lor chiar să fie oare epoca de aur a umanității?

Alternative: „Războiul lumilor” de H.G. Wells, „Capcana pentru vise” de Stephen King, „Anihilare” de Jeff Vandermeer

Bonus „de la noi”: „Colivia sufletelor” de Boris Velimirovici


SF DE PRIM CONTACT

Recunosc, această categorie nu exista în lista americană, dar mie mi se pare distinctă de sub-genurile „Invazii extraterestre” și SF/Horror, pentru că nu întotdeauna primul-contact este ostil. Uneori, deseori, este pur misterios, și există foarte multe cărți pe această nișă – ceea ce justifică o categorie separată. Tot ies la numărătoare, căci și ei aveau câteva în plus, care mi s-au părut nejustificate (precum fan fiction, care de fapt se împarte, după mine, între alte sub-genuri, slipstream pe care nu-l consider SF, ci fantasy cel mult, sau nanopunk, unde nu văd de ce l-am extrage din cyberpunk).

Exemplu: „Rendez-vous cu Rama” de Arthur C. Clarke (link aici)

Un obiect cilindric, de dimensiuni gigantice, pătrunde în Sistemul Solar. Grupul de exploratori umani care îl interceptează și încearcă să elucideze misterul rămâne perplex în fața descoperirii că nu este un obiect natural, ci o navă extraterestră. Primul contact cu o altă civilizație este iminent, iar omenirea se pregătește să-și vadă împlinite fie cele mai mari vise, fie cele mai negre coșmaruri.

Alternative: „Povestea vieții tale (Arrival)” de Ted Chiang, „Orașul Ambasadei” de China Mieville, „Pasărea Domnului” de Mary Doria Russel

Bonus „de la noi”: „Grădina Zeilor” de Camil Baciu


CĂLĂTORII ÎN TIMP

SF în care elementul central este deplasarea personajelor prin timp, în trecut sau viitor, cu metode științifice. Acest gen este deseori combinat cu cel ale „istoriilor alternative” sau „lumilor paralele”.

Exemplu: „Mașina Timpului” de H.G. Wells (link aici)

Protagonistul cărții este un Călător în Timp, care creează Mașina Timpului, și care se încumetă să o și folosească. Astfel ajunge în anul 802701, descoperind omenirea involuată și dramatic divizată. Există o Lume de Sus, care trăiește un bine înșelător, și o Lume Subterană, care viețuiește pe seama creaturilor terestre.

Eloii, ființele pământene, și-au pierdut vigoarea și identitatea. Seamănă atât de mult între ei, încât până și diferențele de gen sunt estompate. Viețuiesc laolaltă, într-o tihnă suspectă. Sunt limitați din punct de vedere intelectual. Par inofensivi și fericiți, dar, în tot acest timp, morlocii subterani îi pândesc.

Alternative: „Patrula Timpului” de Poul Anderson, „Pierdut în timp” de Stephen Baxter, „Valurile timpului” de John Brunner

Bonus „de la noi”: „Călătorii în timp” de (coord.) Antuza Genescu


ISTORII ALTERNATIVE

Uneori considerat SF (este o speculație în domeniul științelor sociale), alteori nu (pentru că nu este o speculație și în domeniul științelor exacte), sub-genul istoriilor alternative prezintă lumi în care istoria a evoluat diferit, de obicei ca urmare a unui eveniment singular, dar relevant global.

Exemplu: „Omul din castelul înalt” de Philip K. Dick (link aici)

Ce mai este real în această lume în care forțele Axei au câștigat cel de-Al Doilea Război Mondial? Poate doar romanul unui obscur autor de science fiction care, pierdut într-o margine de America pacificată de japonezi, imaginează o istorie paralelă, in care Aliații au învins.

 Oracolul I Ching pare să confirme fantezia sa și concluzia, uluitoare, se impune de la sine: întreaga lume este o nălucire populată de fantome!

 Dar nimic nu este atât de simplu pe cât pare…

Alternative: „Sindicatul polițiștilor idiș” de Michael Chabon, ”Roma Eterna” de Robert Silverberg, „Visul de fier” de Norman Spinrad

Bonus „de la noi”: „2484 Quirinal Ave.” de Sebastian A. Corn


LUMI PARALELE

SF despre călătorii în lumi paralele, unde lumea este mai mult sau mai puțin (dar nu total) diferită de a noastră. Teoria universurilor paralele este științifică (din fizică) și de obicei și mijloacele de deplasare sunt speculații științifice (”gaură de vierme” – punte Einstein-Rosen).

Exemplu: Seria „Pământul Lung” de Terry Pratchett și Stephen Baxter (link aici)

1916: Frontul de Vest. Soldatul Percy Blakeney se trezește întins pe un covor de iarbă proaspătă de primăvară. Dinspre copaci se aud un cântec de păsări și vântul printre frunze. Unde sunt noroiul, sângele și noroiul bombardat din războiul în care luptă?

2015: Madison, Wisconsin. Monica Jansson este chemată să investigheze incendiul în care a ars complet casa unui bizar om de știință (unii spun că ar fi nebun, alții că ar fi periculos). La locul faptei descoperă un ciudat dispozitiv: o cutie plină cu fire, un comutator cu trei căi și… un cartof. Acesta este prototipul unei invenții care va schimba, o dată pentru totdeauna, felul în care omenirea vede lumea.

Alternative: ” Einstein’s Bridge” de John Cramer, ”Crosstime Traffic” de Harry Turtledove, ”The Number of the Beast” de Robert A. Heinlein

Bonus „de la noi”: „Între cer și pământ” de Liviu Radu


LUMI PIERDUTE

SF care prezintă descoperirea și explorarea, cu metode și mijloace științifice, a unor regiuni neidentificate anterior, unde au supraviețuit (cu o explicație credibilă realist) reminiscențe ale trecutului îndepărtat (dinozauri, Atlantida, civilizații antice).

Exemplu: „Tărâmul uitat de timp” de Edgar Rice Burroughs (link aici)

În apropierea Groenlandei, un termos plutește pe valuri. În el se ascunde un teanc de hârtii acoperite cu scris mărunt de mână. Cel care l-a scris se afla pe drum spre frontul din Primul Război Mondial, atunci când nava sa a eșuat și toți pasagerii au pierit, în afară de el, o femeie și un câine. Sunt salvați de un vapor britanic, dar scufundați de un U-boot german și ajung pe o insulă misterioasă, învăluită de un curent cald. Pe ea îi așteaptă o lume nemaivăzută – vegetație tropicală luxuriantă, reptile uriașe, fiare exotice și, cel mai înspăimântător, o altă specie umană, neanderthalienii…

Alternative: „Țara lui Sannikov” de V.A.Obrucev, „Lumea pierdută” de Arthur Conan Doyle, ”Dinotopia” de James Gurney

Bonus „de la noi”: „Ne vom întoarce în Muribecca” de Sebastian A. Corn


DISTOPII

SF despre societăți dictatoriale, polițienești și represive, cu libertăți limitate și moralitate pervertită pe linii politice, religioase sau sociale.

Exemplu: „Povestea Slujitoarei” de Margaret Atwood (link aici)

Într-o Americă dintr-un viitor deloc îndepărtat, instaurarea violentă a unui regim teocratic creștin și escaladarea abruptă a abuzurilor acestuia ajung să priveze femeile de toate drepturile și libertățile. Ele sunt împărțite în diverse categorii, având roluri precise și sarcini stricte de îndeplinit. Din cauza natalității scăzute, există o castă a Slujitoarelor cărora le revine rolul de „utere umblătoare”, iar Offred face parte din prima lor generație. Chinuită de o singurătate dureroasă, Offred se străduiește să-și reprime fluxul amintirilor care provin de pe vremea când avea o familie și o viață normală și încearcă să se resemneze pentru a supraviețui în îngrozitoarea lume nouă. Curând însă, descoperă că regulile sunt făcute să fie încălcate, și chiar de către cei care le-au instaurat.

Alternative: „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury, „1984” de George Orwell, „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley

Bonus „de la noi”: „Expurgo” de George Cornilă

%d blogeri au apreciat: