Pentru că am văzut că v-a plăcut foarte mult articolul cu Ordinea de citire a TUTUROR cărților DUNE (22 de romane, Frank+Brian Herbert), m-am gândit că v-ar fi util și unul similar referitor la universul narativ al lui Isaac Asimov – care, după cum probabil știți, este comun între seriile Roboții – Imperiul – Fundația (chiar dacă peste mii de ani).
Autorul american de origine iudeo-rusă rămâne extrem de popular în România și a fost publicat și răs-publicat de multe ori (eu de exemplu l-am descoperit înainte de 1989, cu Soarele gol ediția Univers 1975, iar complet în anii 90 la Nemira), așa că pentru exemplificare o să preiau acum ediția cea mai recentă, cea de la ed. Paladin. Firește, în articol nu mă refer la ordinea de publicare (nici măcar la cea originală), ci la cronologia internă, ordinea în care se petrec faptele din „istoria” universului comun al celor trei serii. Cea de publicare pur și simplu, pe serii, este următoarea:
Seria IMPERIUL
– O piatră pe cer (1950)
– Praf de stele (1951)
– Curenţii spaţiului (1952)
Seria FUNDAŢIA
– Fundaţia (1951)
– Fundaţia şi Imperiul (1952)
– A Doua Fundaţie (1953)
– Marginea Fundaţiei (1982)
– Fundaţia şi Pământul (1986)
– Preludiul Fundaţiei (1988)
– Zorii Fundaţiei (1993)
Seria ROBOŢII
– Eu, robotul (1950)
– Caverne de oţel (1954)
– Soarele gol (1957)
– Roboţii de pe Aurora (1983)
– Roboţii şi Imperiul (1985)
Ordinea de citire integrată a lor este însă diferită după evenimentele din cronologia internă, care se influențează peste timp, iar cea recomandată mai jos este cea indicată chiar de autor, Isaac Asimov, în 1988 (în introducerea la Preludiul Fundației). Între timp a mai scris un roman care a fost adăugat listei de atunci (Zorii Fundației), iar lista a fost ușor corectată, fiindcă Asimov a recunoscut că acolo a inversat între ele Praf de stele și Curenții spațiului (versiunea de mai jos e cea corectată).
Descrierile în română le-am preluat de la ed. Paladin, spre care duc și linkurile de la fiecare volum. De dragul nostalgiei însă, am ilustrat cu coperte „de epocă”, pentru a păstra un strop de aromă a vremurilor respective (și a oferi simultan și titlul original – în engleză).
Eu, robotul (1950)
Nu au voie să facă rău niciunei ființe umane, trebuie să se supună ordinelor oamenilor și nu-și pot pune în pericol existența… însă doar atâta timp cât nu încalcă primele două reguli. Acestea sunt cele Trei Legi ale Roboticii cu care au fost programați roboții cu inteligență artificială.
Poți să demonstrezi ce vrei pe baza unui raționament rece, cu condiția să apelezi la postulatele adecvate.
Eu, Robotul este o colecție de nouă povestiri relatate din perspectiva unui robopsiholog care dezvăluie aventurile primilor roboți inteligenți creați de om. De la publicarea lor, povestirile lui Isaac Asimov au fost sursă de inspirație pentru numeroase ecranizări.
Caverne de oțel (1954)
Urbanizarea Pământului e completă. Oamenii trăiesc în aglomeratele oraşe subterane, departe de lumina soarelui. Spaţialii, coloniştii Galaxiei, s-au întors pe Pământ, iar roboţii pe care i-au adus cu ei încep să ocupe locurile de muncă ale pământenilor revoltaţi. O crimă zguduie Oraşul Spaţial şi detectivul Elijah Baley se vede nevoit ca pentru anchetarea cazului să facă echipă cu un robot. Dar parteneriatul lor poate fi periculos acum, când relaţiile dintre pământeni şi spaţiali sunt mai tensionate ca niciodată.
Soarele gol (1957)
Crearea roboţilor cu creier pozitronic a schimbat complet cursul istoriei şi a permis existenţa unei planete a izolării voite. Simpla idee că doi oameni s-ar putea întâlni faţă în faţă provoacă repulsie şi teamă. Când pe Solaria un om este ucis cu sânge rece, solarienii nu pot rezolva misterul crimei fără ajutorul unui pământean. Detectivul Elijah Baley şi R. Daneel Olivaw trebuie să descopere dacă au fost încălcate Cele Trei Legi ale Roboticii sau dacă este vorba despre o conspiraţie care ar putea ameninţa întreaga Galaxie.
Roboții de pe Aurora (1983)
Detectivul Elijah Baley se îmbarcă din nou pentru o misiune, de această dată spre Lumea Zorilor, planeta Aurora. Un robot umanoid a fost ucis și vinovatul pare să fie însuși creatorul lui. Misiunea lui Baley nu este însă una obișnuită de vreme ce a fost chemat pentru a dovedi tocmai nevinovăția principalului suspect. Iar când ancheta se împletește cu intrigi politice și o poveste de dragoste între o ființă umană și un robot, misiunea detectivului și a partenerului său R. Daneel Olivaw devine tot mai dificilă.
Roboţii şi Imperiul (1985)
Pământul este la un pas de distrugere, iar dispariția planetei-mamă înseamnă izbucnirea războiului între spațiali și coloniști. Singurii care pot salva omenirea sunt robotul umanoid R. Daneel Olivaw și R. Giskard, robotul cu abilități telepatice. Însă tocmai cele Trei Legi ale Roboticii, cu care au fost programați și care au ca scop protejarea ființelor umane, îi împiedică să-și ducă misiunea la bun sfârșit. Singura modalitate de a evita haosul este Legea Zero a Roboticii.
Praf de stele (1951)
Biron Farrell, un tânăr naiv, descoperă că în camera sa a fost plasată o bombă. Va afla apoi că tatăl lui, respectatul Fermier de Widemos, a fost ucis. Revoltat, încearcă să afle adevărul şi se trezeşte implicat în iţele unor complicate intrigi politice, mistere şi afaceri de spionaj. Ajuns în spaţiu, se vede silit să se maturizeze brusc după ce dă piept cu despoţii planetei Tyrann. Acum însă nu se va lupta doar pentru propria viaţă, ci şi pentru libertatea galaxiei.
Curenţii spaţiului (1952)
Planeta Florina, binecuvântată cu o primăvară eternă, este sursa kyrtului atât de râvnit de puternicii lorzi ai Sarkului. Florinienii produc fără încetare preţiosul material care le aduce prosperitate stăpânilor de pe cealaltă planetă, dar sunt aproape complet lipsiţi de drepturi. Răzvrătirea este de neconceput. Nu doar pentru că florinienii şi-au pierdut dorinţa de a fi liberi, ci şi pentru că orice întrerupere a producţiei ar stârni nemulţumiri pe toate planetele Imperiului Trantorian.
Printre muncitorii florinieni trăieşte Rik, un om fără trecut şi fără amintiri. A fost găsit într-o stare deplorabilă, aproape incapabil să vorbească. Însă, pe măsură ce lui Rik începe să-i revină memoria, iese la iveală un mesaj criptic: Florina este sortită pieirii aduse de curenţii spaţiului.
O piatră pe cer (1950)
Un singur pas îl duce pe Joseph Schwartz dintr-un timp în altul, din 1949 în perioada primului Imperiu Galactic. Se află tot pe Pământ, însă planeta e de nerecunoscut. Radioactivitatea a sărăcit solul și, pentru a economisi resursele, oamenii sunt eutanasiați la vârsta de șaizeci de ani. Pământul este doar un bolovan, o piatră pe cer, dar locuitorii său susțin cu încăpățânare că acesta este locul unde au apărut oamenii, care s-au răspândit apoi în toată galaxia.
Preludiul Fundaţiei (1988)
Preludiul Fundației dezvăluie primele demersuri ale lui Hari Seldon în domeniul psihoistoriei, o știință a cărei punere în aplicare ar putea salva Imperiul aflat în pragul declinului.
Deși la început este neîncrezător în propriile-i forțe, Seldon este încurajat și protejat pe tot parcursul misiunii sale de un personaj misterios, pe nume Chetter Hummin, și de tânara specialistă în istorie Dors Venabili.
Zorii Fundaţiei (1993)
În vreme ce Imperiul Galactic se străduieşte să ţină laolaltă milioane de planete, un savant concepe o idee care să păstreze cunoştinţele omenirii în vremurile întunecate ce vor urma prăbuşirii inevitabile a Imperiului. Savantul acela este Hari Seldon.
Ideea lui: PSIHOISTORIA.
Este povestea confruntării lui Hari Seldon cu ambiţii imperiale şi intrigi birocratice pentru a crea moştenirea necesară unei viitoare renaşteri a civilizaţiei galactice.
Fundaţia (1951)
Hari Seldon, întemeietorul psihoistoriei, prezice prăbuşirea Imperiului Galactic şi instaurarea unei ere de barbarie care va dura treizeci de milenii. Cu ajutorul colaboratorilor săi, Seldon înfiinţează Fundaţia Enciclopediei Galactice, a cărei misiune este să salveze cunoştinţele a 12 000 de ani de evoluţie. Fundaţia este exilată pe Terminus, o planetă de la marginea Galaxiei, de unde se implică mersul istoriei, transformând ştiinţa în religie, iar savanţii în preoţi care s-o răspândească în lumile Imperiului.
Fundaţia şi Imperiul (1952)
Prăbușirea vechiului Imperiu sub loviturile necesității istorice nu reprezintă altceva decât un prolog al prăbușirii Fundației înseși. Pe această scenă apocaliptică are loc ascensiunea neprevăzută a Catârului, un mutatn capabil să controleze emoțiile oamenilor și al cărui magnetism malefic amintește de cel al sângeroșilor dictatori care au înspăimântat Europa secolului al XX-lea. Toate speranțele Galaxiei depind acum de acea misterioasă A Doua Fundație, singura care ar putea împiedica expansiunea nelimitată a noului stat totalitar al Catârului.
A Doua Fundaţie (1953)
Cine va descoperi această faimoasă şi enigmatică A Doua Fundaţie? Şi o va descoperi, oare, cineva cu adevărat? Iată marea miză a celui de-al treilea volum al seriei, în care Asimov creează treptat o atmosferă de aşteptare tensionată, întocmai ca un adevarat maestru al suspansului. Cartea abundă, chiar de la început, în scenarii conspiraţioniste, răsturnări surprinzătoare de situaţie şi elaborate jocuri ale minţii, însă în acelaşi timp se constituie într-un elogiu nedisimulat adus progresului ştiinţific şi evoluţiei societăţii. Graţie mai ales profundei sale interogaţii asupra omului şi a viitorului umanităţii, Asimov îşi înscrie definitiv numele printre cele clasice ale literaturii universale.
Marginea Fundaţiei (1982)
Războiul costisitor și înverșunat dintre cele două Fundații s-a încheiat în sfârșit. Oamenii de știință ai Primei Fundații au obținut victoria, iar acum urmează din nou Planul lui Hari Seldon de construire a unui nou Imperiu. Se pare însă că A Doua Fundație n-a fost de fapt distrusă, iar supraviețuitorii își pregătesc răzbunarea. În aceste împrejurări, doi cetățeni exilați ai Fundației – un Consilier renegat și un istoric – pornesc în căutarea miticei planete Pământ și a dovezii că A Doua Fundație încă mai există.
Între timp, ceva sau cineva din afara celor două Fundații pare să pună la cale un complot pentru atingerea propriilor scopuri. Așa că în curând reprezentanții ambelor Fundații se vor angaja într-o cursă pentru descoperirea unei misterioase lumi numite Gaia, pregătindu-se să ia o decizie care va hotărî soarta întregului Univers.
Fundaţia şi Pământul (1986)
O navă. Trei călători. O misiune: găsirea Pământului.
Soarta omenirii stă în mâinile lui Golan Trevize. După ce a hotărât că lumile trebuie să se unească în superorganismul Galaxia, Trevize nu este sigur că a luat cea mai bună decizie. Convins că rezolvarea dilemei se află pe Pământ, el pornește în căutarea planetei-mamă. Nimeni însă nu știe unde se află aceasta, ba mai mult, unii susțin că nici măcar nu există.
Blogul de SeFe 