Din succesul pe care l-a avut articolul cu ordinea de citire a cărților DUNE, mi-am dat seama că sunteți la fel de pasionați ca și mine de acest fascinant univers SF space-opera / science fantasy (în română la Nemira, aici). Și atunci, în momentul în care am avut curiozitatea să-mi fac un ghid al caselor nobile relevante în imperiul lui Herbert, nu am avut îndoieli că trebuie să-l împart și cu voi.
(fiind nu mai puțin de 14 de menționat, nu o să fie neapărat și foarte detaliat la fiecare, nici vreun studiu academic – este doar un ghid de orientare; dar cred că o să vă fie util și așa.)
CONTEXTUL:
În Dune, o Casă se referă la o familie și un sediu dinastic al puterii, iar în cadrul ierarhiei Imperiului existau numeroase Case nobile, diferențiate în Case Majore și Case Minore. În mod colectiv, cele majore formau Landsraadul (un fel de parlament doar al înaltei aristocrații), condus de Înaltul Consiliu (acesta prezidat de Împărat), unde își rezolvau problemele între ele.
Landsraadul reprezenta reuniunea tuturor familiilor conducătoare pentru a crea un echilibru împotriva puterii individuale a Împăratului, o forță aproximativ comparabilă. Atât Casele reunite, cât și Împăratul erau la rândul lor dependente de Ghildă pentru călătoriile interstelare. Această balanță delicată a puterii avea rolul de a împiedica orice facțiune sau individ prea ambițios să tulbure stabilitatea societății interstelare.
În mod obișnuit, o Casă Majoră era o dinastie familială care conducea o planetă sau un sistem planetar. În timpul împăraților padișahi, aceasta lua de obicei forma unui fief transmis de monarh, iar titlurile pentru șefii marilor case erau de arhiduci, duci, conți, viconți și baroni.
O Casă Majoră care conducea o planetă era însărcinată de Împărat să mențină acolo legile Imperiului și ordinea galactică faufrelucă (regulamentul neo-feudal rigid al distincției de clasă impuse de Imperiu după Jihadul Butlerian). Fiecare Mare Casă avea interese comerciale și de afaceri, iar unele Case Minore puteau, în timp, să primească statutul de Casă Majoră, datorită bogăției acumulate în urma unor eforturi antreprenoriale.
O Casă Majoră avea de obicei propria armată, steag, simbol, stemă și culori reprezentative. Se spunea că doar puterea militară combinată a tuturor Marilor Case din Imperiu ar fi reușit să învingă armatele de sardaukari ale Împăraților Corrino: prin urmare, s-a creat un echilibru militar delicat între Marile Case și Casa Imperială, întrucât era puțin probabil ca toate Marile Case să se alieze împreună împotriva Împăratului. Ca o consecință a acestui cadru, existau comploturi constante între Case și, ocazional, două sau mai multe Case formau o alianță temporară pentru a bloca sau distruge o Casă rivală.
În Imperiu existau aproximativ 100 de Case Majore (o listă aveți aici), dar dintre acestea în universul Dune extins (adică și Herbert tatăl și Herbert fiul, plus jocurile) își fac mai concret apariția în narațiune doar 15 Case, dintre care le vom enumera mai jos pe cele mai importante 10. Într-o ordine nu alfabetică, ci a importanței în poveste.
Pentru că sunt tot niște entități extrem de importante în Dune și cumva echivalente unor Case, vom prezenta pe scurt și ceilalți 4 brokeri de putere relevanți, adică ordinele și corporațiile majore (Ghilda Spațială și CHOAM, Bene Gesserit și Bene Tleilax).
CASA ATREIDES
Casa Atreides guverna inițial planeta acvatică Caladan și mai târziu pe cea deșertică Arrakis (Dune), în baza unui cod axat pe spirit nobil, dreptate și virtute. Pricepută în război, familia a dezvoltat chiar și un limbaj de luptă Atreides și era condusă de patriarhul familiei Atreides, cu titlul de Duce. Culorile Casei Atreides sunt verde și negru, iar simbolul lor este un șoim roșu.
Mediul din Caladan era în mare parte caracterizat de faptul că ploaia reprezenta o caracteristică comună a meteorologiei planetei. În numeroase momente, atât Paul, cât și Jessica povesteau despre cum apa cădea din ceruri din abundență. Ca urmare, peisajul era împânzit de râuri și munți și găzduia un ecosistem subacvatic divers și complex. Caladan menținea o mare industrie agricolă. Sub conducerea Atreizilor, economia planetei a înflorit datorită livezilor (dintre care unele făceau parte din proprietățile familiei Atreides), precum și a exporturilor de orez pundi și de vinuri fine. Deoarece o mare parte a planetei era oceanică, o parte semnificativă a comerțului de pe planetă se baza pe pescuit.
Casa Atreides a perfecționat o formă de guvernare care a dus la o societate bine organizată și la un popor satisfăcut din punct de vedere spiritual. Mai mult, Casa Atreides a făcut din Caladan un paradis luxuriant și prosper, cu un nivel industrial relativ scăzut. Atreizii au condus Caladanul prin dominația atât a mărilor, cât și a cerului, menținând în același timp o armată regulată permanentă și extrem de loială.
O dușmănie milenară persista între Casa Atreides și decadenta Casă Harkonnen, care, în esență, și-au cumpărat statutul, în timp ce Atreides sunt înrudiți cu Împăratul prin sânge. Faptul că un Atreides a făcut cândva ca un Harkonnen să fie alungat din cauza lașității în vremuri străvechi era încă ținut minte cu amărăciune și după mai bine de 10.000 de ani.
În romanele originale, Casa Atreides revendică descendența din Agamemnon, un fiu al lui Atreus, din mitologia greacă. Descendenții lui Atreus sunt numiți „Atreides” (plural „Atreidai”, latinizat ca „Atreidae”) în limba greacă. În seria ulterioară Legendele Dunei, linia genealogică Atreides chiar merge până la grecii de pe Vechiul Pământ. Vorian Atreides a fost cel de-al treisprezecelea fiu al Titanului Agamemnon, unul dintre cei douăzeci de Titani care au cucerit Vechiul Imperiu și a fost un Mandatar uman în Imperiul Mașinilor condus de Omnius.
CASA HARKONNEN
Casa Harkonnen era o Mare Casă din Landsraad, condusă de un baron siridar, iar capitala Harkonnen era Giedi Prime, o planetă puternic industrializată, cu un potențial fotosintetic scăzut. Casa Harkonnen era renumită mai ales pentru tacticile sale politice viclene și sinistre, precum și pentru o dușmănie veche pe care o întreținea cu Atreizii. În plus, Casa Harkonnen avea o faimă bazată pe ambiție, răutate, ură și brutalitate. Se credea că Harkonnen își au originea în ceea ce era nordul Europei pe Pământul antic și în regiunea de pe Pământ numită Suomi (Finlanda), pentru că numele de familie Härkönen este derivat din cuvântul finlandez härkä (bou).
Giedi Prime avea un nivel scăzut de fotosinteză, în mare parte din cauza industrializării intense a planetei sub Harkonneni. Cu toate acestea, Harkonnenii au păstrat o parte din pădurile originale ale planetei, în principal arbori pilingitam pentru tăiere și export. În timpul Imperiului, planeta avea fabrici, arene și multe orașe enorme. Arenele erau folosite pentru a organiza spectacole pentru populație, inclusiv spectacole cu gladiatori.
După multe secole de eforturi în calitate de Casă Minoră, influența Harkonnen a crescut treptat în cadrul Landsraadului, în special datorită manipulării iscusite a pieței de blănuri de balenă, realizată în principal de baronul Dmitri Harkonnen și de fiul său, baronul Vladimir Harkonnen.
Casa Harkonnen își construise puterea pe maximizarea producției și pe minimizarea cheltuielilor prin ignorarea comportamentului etic din punct de vedere economic. Guvernarea Harkonnen se baza pe o fundație simplă de frică și teroare. Mare parte din populația planetei ducea o existență sărăcăcioasă și asuprită din cauza regimului dur al Harkonnenilor. Mulți nativi din Giedi Prime au fost folosiți ca sclavi pentru a lucra la mașinile industriei grele care ocupau o mare parte din suprafața planetei.
Teroarea era folosită în guvernare, în conducerea zilnică a casei Harkonnen și în controlul armatelor Harkonnen. Cu o ordine socială bazată pe trădare și pedeapsă, soldații urcau în grad prin înșelăciune, șiretenie și, dacă era necesar, prin asasinat. Forțele militare Harkonnen erau recrutate din populația generală a Giedi Prime. Aceste trupe erau destul de eficiente, deoarece mulți dintre ei reușeau să își canalizeze frustrările educației de opresiune către demersuri de natură violentă.
CASA CORRINO
Casa Imperială Corrino a fost cândva cea mai mortală și mai grandioasă Casă Majoră din universul cunoscut și, timp de multe mii de ani, familia conducătoare a Imperiului. Reședința oficială a Casei Imperiale Corrino era planeta Kaitain, în timp ce fieful lor personal era planeta strămoșească de exil Salusa Secundus.
Salusa Secundus, un loc aspru, cu multe fiare sălbatice, temperaturi extreme și un teren dificil transformat în gulag după mutarea familiei nobile, fusese devastată de bombe atomice de către o Casă renegată (ulterior exterminată, numele lor fiind șters din istorie). Cei care încălcau legea imperială sau îi deranjau pe Corrini erau condamnați să fie exilați pe planetă. Salusa Secundus era amintită în tradiția fremenilor ca fiind o reședință temporară pentru Zensunnii rătăcitori; o planetă pe care nouă generații de strămoși fremeni au trăit ca sclavi.
Planeta este lăsată în mod intenționat ca un pustiu sterp, deoarece condițiile aspre le permit Corrinilor să dezvolte cea mai temută unitate militară din univers, războinicii-fanatici Sardaukari. Sardaukarii erau crescuți de la o vârstă fragedă într-un mediu natural feroce, în care aproape jumătate (6 din 13) mureau înainte de vârsta de 11 ani. Antrenamentul intens le conferea abilități formidabile de spadasini și spionaj și le insufla o fervoare religioasă care le sporea misticismul și îi făcea și mai loiali casei imperiale.
Corrinii ajung la putere după victoria omenirii împotriva mașinilor gânditoare în Bătălia de la Corrin (de la care își iau numele). Domnia Casei Corrino a fost absolutistă cât timp unul dintre membrii săi a stat pe Tronul Leului de Aur. Mai mult, Casa Corrino a păstrat un număr mare de voturi în Consiliul Landsraad, mai mare decât orice altă Mare Casă. În timpul domniei lor imperiale, Casa Corrino a menținut probabil cea mai puternică armată din universul cunoscut, iar prin abilitățile superioare ale sardaukarilor erau capabili să zdrobească orice opoziție militară.
În general, Corrinii erau (probabil) conducători destul de drepți ai Imperiului, deoarece nu sunt povestite alte probleme majore în afară de cazul trădării Atreizilor pe Arrakis, dar se știa că ar fi înjunghiat pe la spate și ar fi folosit tactici perfide oricând pentru a-și menține puterea, însă fără a se implica deschis.
CASA GINAZ
Casa Ginaz era o Mare Casă a Landsraadului încă din timpul Faufrelucilor, condusă de un baron. Conform Enciclopediei Dunei, Casa Ginaz descindea dintr-o trupă de artiști ambulanți condusă de un anume Alberto Ginaztera, care ajunsese la rangul de nobil mărunt. Erau aliați ai Casei Atreides și au fost înfrânți într-un Război al Asasinilor de către Casa Moritani, de pe planeta Grumman.
Planeta Ginaz era oceanică, plină de mici arhipelaguri tropicale, care constituiau singura suprafață de uscat pe care se contruiau toate centrele majore de populație. Poporul din Ginaz și-a menținut libertatea față de influența străină, dar s-a considerat obligat de onoare să se alăture lumilor umane în lupta lor împotriva mașinilor gânditoare.
Societatea Ginaz era centrată pe conceptul de excelență personală în război și în artele marțiale, precum și pe organizarea în clanuri de mercenari care concurau între ele pentru a vedea cine poate revendica cele mai mari realizări pe câmpul de luptă. Bărbații și femeile erau considerați egali ca luptători și serveau în mod egal în trupele de mercenari. Ginazii considerau că realizările glorioase în luptă sunt mai dezirabile decât o viață lungă și deseori se ofereau voluntari pentru cele mai periculoase sau chiar sinucigașe misiuni din timpul serviciului lor.
Casa Ginaz era renumită în tot Imperiul pentru Școala de Maeștri Spadasini. Se spunea că pentru a ajunge la nivelul al zecelea al Școlii Ginaz trebuia să fii un războinic superior din toate punctele de vedere, chiar mai priceput decât un Sardaukar Imperial. Oricine absolvea Școala Ginaz primea titlul de Maestru Spadasin Ginaz. Maeștrii Spadei erau mai mult decât simpli soldați și adesea funcționau ca tacticieni, consilieri militari și chiar tutori ai Caselor pe care le serveau. În timpul lui Leto I, Atreizii și-au păstrat propriul Maestru Spadasin în persoana lui Duncan Idaho.
CASA MORITANI
Casa Moritani era și ea o Casă Majoră încă din timpul Faufrelucilor, dar condusă de un viconte. Căminul lor ancestral era planeta Grumman (nume care însemna „Fălcile Dragonului”). Casa Moritani a avut o dușmănie de lungă durată cu Casa Ginaz, după ce unii dintre elevii lor au fost trimiși acasă în dizgrație de la renumita școală Ginaz de maeștri spadasini; i-au învins pe Ginazi prin declanșarea unui Război al Asasinilor.
Împărații Casei Corrino au susținut în conflict Casa Moritani, iar Casa Atreides Casa Ginaz, fiind astfel puși într-o poziție de rivalitate, deși erau case înrudite prin sânge (Corrinii cu Atreizii).
Casa Moritani, uneori dezonorabilă și folosind asasini, descindea de fapt în secret chiar din Casa Tantor, familia renegată pentru că a devastat Salusa Secundus cu bombe atomice (și care a fost ulterior exterminată de Împăratul Padișah Hassik Corrino III).
Imediat înainte de evenimentele din Dune, Casa Moritani se află în război și cu Casa Ecaz. Pe de altă parte, vicontele Hundro Moritani s-a aliat cu Casa Harkonnen în încercarea de a cuceri planeta Atreides, Caladan; tentativa eșuează atunci când mentatul Thufir Hawat păcălește forțele Moritani/Harkonnen, făcându-le să creadă că Atreizii au o flotă maritimă gigantică, care erau de fapt bărci de pescuit inofensive.
CASA ORDOS
Casa Ordos era o Mare Casă mercantilă, condusă de un Executrix, al cărei cămin era o planetă acoperită de gheață, Sigma Draconis 4. Casa Ordos era renumită mai ales pentru contrabanda cu tehnologii Ixiene interzise și pentru bogăția care îi făcea paranoici, dar puternici. Probabil că Ordos își aveau originile antice în China, deoarece numele lor de familie este același cu cel al deșertului Ordos.
Economia planetei lor se baza în întregime pe comerț și contrabandă. Erau vicleni și aveau o tendință spre sabotaj, armament scump și tehnologii ilegale importate de pe Ix. Ordos pare să fi fost format de un cartel izolat de nobili bogați care controlau finanțele Casei Ordos și, prin urmare, Casa Ordos însăși. Nimeni nu i-a văzut vreodată, cu excepția celor câtorva generali care controlau trupele pe care Ordos le putea aduna. Unul câte unul, acești generali nobili au fost eliminați în circumstanțe misterioase și au fost înlocuiți de Executrix, ale cărei origini nu sunt cunoscute.
În afară de bogăție, Casa Ordos nu avea prea multă putere militară, bazându-se pe mercenari (care aveau tendința de a dezerta cu mare frecvență). Casa s-a confruntat cu o concurență acerbă pentru mirodenia din Arrakis. După Primul Război al Mirodeniei, au obținut de la ixieni tehnologia de a face soldați sclavi ghola din cadavrele dușmanilor căzuți. Strategia lor era să folosească ghola și alte forme de trădare pentru a zădărnici orice încercare de alianță între inamicii lor și pentru a-și asigura alianțe proprii.
CASA FENRING
Casa Fenring a fost o Casă Majoră în timpul perioadei Faufrelucilor. Șeful ei era de obicei un conte și era apropiată de Casa Imperială. Această Casă Majoră nu a avut niciodată o bază planetară stabilă, ci era de obicei situată undeva în apropierea Casei Corrino. A condus Arrakis pentru o vreme, apoi Contele Fenring a devenit Siridar-Absentia de Caladan.
Un lider notoriu al Casei Fenring a fost contele Hasimir Fenring. El a fost un asasin celebru, precum și prieten și confident al împăratului Padișah Shaddam al IV-lea. Fenring era de fapt chiar cel mai apropiat prieten pe care l-a avut Shaddam al IV-lea, iar printre sarcinile imperiale îndeplinite s-a numărat și cea de agent imperial pe Arrakis în timpul regimului Harkonnen de acolo.
Casa Fenring a fost o parte semnificativă a programului de reproducere Bene Gesserit pentru a obține un Kwisatz Haderach. Hasimir Fenring fusese un candidat principal pentru acest potențial genetic, dar acest lucru nu s-a concretizat, în parte din cauza faptului că Fenring s-a transformat într-un eunuc genetic. Cu toate acestea, manipulările liniei de sânge ale Bene Gesserit au produs în Fenring un ucigaș extrem de inteligent și perceptiv.
Dalak Fenring a fost un alt membru notabil al casei, precum și Contele Otho Fenring, care a fost reprezentantul Imperial care a lucrat la proiectul final al Manualului Asasinilor.
CASA VERNIUS (Ixienii)
Casa Vernius, condusă de un conte, era o linie de sânge străveche deja în momentul Bătăliei de la Corrin, o dinastie specializată în inovații tehnologice. După un război economic intens cu Casa Richese, au câștigat dreptul de a fabrica profitabil navele interstelare pentru Ghilda Spațială. Stăpâneau celebra Ix, precum și alte câteva planete, iar economia ixiană depindea de fabricarea de mașini complexe, care uneori încalcă interdicțiile moral-juridice ale Jihadului Butlerian.
Se presupune că originea ixianilor ar fi putut fi o cultură asiatică de pe Vechiul Pământ. Numele planetei provine dintr-o interpretare greșită a numeralului roman IX (9). Ix, împreună cu Richese, a scăpat de efectele mai severe ale Jihadului Butlerian, ceea ce a dus la statutul său „suprem” în cultura mașinilor.
La începutul domniei Împăratului Zeu Leto Atreides al II-lea, ixienii și-au răspândit civilizația bazată pe mașini și au dezvoltat o federație economică tehnologică cu un centru numit Ixian Core. Mai târziu au încetat să mai urmeze ordinele Jihadului Butlerian; în secret, au produs din nou calculatoare veritabile.
Rivala Casei Vernius este Casa Richese, care este de asemenea specializată în mașini, dar nu creează aparate controversate. Cel mai apropiat aliat al Casei Vernius este Casa Atreides.
O analiză Bene Gesserit a diverșilor brokeri de putere din universul cunoscut a catalogat Ix ca fiind o entitate separată de Marile Case ale Landsraad-ului.
Absența lor în romanele originale este explicată retroactiv prin faptul că această Casă a fost mult slăbită, iar planeta preluată treptat de tehnocrați și a devenit tehnocrație.
CASA RICHESE
Casa Richese, condusă de un conte, era o Casă Majoră în timpul Faufrelucilor și au fost aliați ai Casei Atreides. Enciclopedia Dune descrie planeta Richese, care fusese o lume sincronizată sub controlul mașinilor gânditoare, drept părăsită și pustie după Jihadul Butlerian, dar mai târziu repopulată și controlată de coloniști proveniți de pe Ix.
Înainte de evenimentele din seria Preludiul Dunei, Casa Richese a preluat operațiunile de producție a valorosului melanj de pe planeta Arrakis. Cu toate acestea, cheltuielile uriașe necesare pentru recoltare, combinate cu un război economic împotriva Vernius, au adus Casa Richese la faliment. După ce a fost înlăturată de la guvernarea Arrakis de Harkonneni, Casa Richese și-a salvat o parte din respectabilitate prin alianțe matrimoniale cu alte Case.
Deși era încă un producător important de produse tehnologice, Richese rămăsese în urma concurenților săi, Ixienii, și era forțat să producă doar versiuni ieftine și de calitate scăzută ale modelelor din Ix sau din restul Imperiului. Cu toate acestea, Casa Richese mai avea încă un atu important: oglinzile richesiene, aproape la fel de valoroase ca și Mirodenia.
Au construit luna-laborator artificială Korona, care timp de zeci de ani a ascuns tehnologia brevetată pentru fabricarea misterioaselor oglinzi richesiene. Micile oglinzi richesiene puteau alimenta dispozitive mari de scanare, iar tezaurul de unități reflectorizante stocate pe Korona era suficient pentru a alimenta un mic soare.
CASA THORVALD
Casa Thorvald, condusă de un conte, a fost o Mare Casă în timpul ultimului Imperiu Corrino și a avut sediul pe planeta Ipyr, o lume verde și luxuriantă.
În timpul ascensiunii Casei Atreides, contele Memnon Thorvald și-a asumat poziția periculoasă de lider al rebeliunii împotriva noului Împărat, Paul Muad’Dib. Când Paul a ținut primul său discurs în fața Landsraad-ului, Memnon a părăsit discursul după ce a strigat sfidător că „s-a săturat de împărați!”. La scurt timp după aceea, Memnon a organizat toate Casele care erau în rebeliune față de Paul sub conducerea Casei Thorvald. După prima tentativă de asasinat asupra vieții lui Paul, la Marea Ceremonie de Capitulare de pe Arrakis, Casa Thorvald a susținut inițial că ei au orchestrat complotul (deși s-a dovedit ulterior că era conspirația altora).
Mai târziu, în același an, Paul a descoperit prin clarviziune că Memnon și aliații săi o să atace și distrugă Caladan și o s-o ucidă pe Doamna Jessica. Paul a ordonat ca toate navele Casei Thorvald, precum și toți aliații lui Thorvald, să fie blocați în spațiu, fără provizii. De asemenea, a ordonat ca dinastia Thorvald să fie complet eliminată și să înceteze să mai existe, iar planeta lor natală să fie sterilizată. Căminul ancestral al Thorvaldilor a fost invadat și devastat de fremenii lui Stilgar, iar ulterior Ipyr nu a mai fost niciodată capabilă să susțină viață.
GHILDA SPAȚIALĂ
Ghilda Spațială, numită și Ghilda Navigatorilor, era un conglomerat comercial de transport interstelar în timpul Imperiului Corrino și mai târziu al Imperiului Atreides, dar și unul dintre elementele triunghiului politic care menținea Marea Convenție (adică Marile Case, Împăratul, Ghilda). Ghilda a fost a doua școală de pregătire mental-fizică înființată după Jihadul Butlerian (prima fiind Surorile Bene Gesserit) și deținea monopolul asupra călătoriilor spațiale și activității bancare internaționale.
Navigatorii mutanți foloseau Melanjul pentru a naviga cu succes prin „spațiul pliat” și pentru a ghida în siguranță nave stelare uriașe de la o planetă la alta, prin salt instantaneu. Chiar și o restricție parțială a necesarului de Mirodenie al Ghildei îi făcea neputincioși și reducea comerțul și transportul pe distanțe lungi la un ritm foarte lent. Înainte de descoperirea puterilor preștiente ale Melanjului, salturile era foarte periculoase. Unul din aproximativ opt transportoare era distrus în timpul călătoriei, din cauza lipsei unei metode viabile de evitare a pericolelor gravitaționale.
În esență apolitică, Ghilda era preocupată în primul rând de fluxul comercial și de conservarea economiei care îi susținea; deși capacitatea lor de a dicta condițiile și tarifele pentru toate transporturile le conferea influență în arena politică, nu urmăreau obiective politice dincolo de cele economice. Ghilda Spațială era prin natura sa o organizație secretoasă, care a preluat funcțiile îndeplinite anterior de Mașinile Gânditoare. Structura internă a Ghildei în timpul și după Paul Atreides nu a fost niciodată dezvăluită pe deplin. Cu toate acestea, se știe că rolul de Mare Navigator era cel mai prestigios și că era ambiția tuturor celor care se alăturau acestei bresle.
Deși nu se cunoaște evoluția exactă a monopolului Ghildei asupra călătoriei spațiale cu viteză mai mare decât cea a luminii, aceasta și-a exercitat totuși puterea formidabilă de-a lungul istoriei Imperiului Corrino, o perioadă cunoscută sub numele de Pacea Ghildei – pentru că orice război depindea de bunăvoința lor, din moment ce trupele de invazie nu aveau altă cale de transport. Paul Atreides a fost primul împărat care le-a limitat puterea prin controlul Melanjului, deși Navigatorii au rămas o putere politică semnificativă și în imperiul său.
CHOAM (Combine Honnete Over Advancer Mercantiles)
CHOAM era una dintre cele mai importante organizații galactice din vremea Imperiului Corrino și mai târziu a Imperiului Atreides, un monopol universal, care cuprindea toate formele de comerț din Imperiu și care controla, în esență, toate afacerile economice din cosmos. CHOAM acoperea aproape toate produsele pe care le transporta Ghilda, de la forme de artă la tehnologie și, bineînțeles, Melanj. Multe Case depindeau de profiturile CHOAM, iar o proporție enormă dintre aceste profituri depindeau de accesul la Mirodenie. Cele mai multe întreprinderi economice se desfășurau prin intermediul CHOAM, în care Casa Imperială, Landsraadul, Bene Gesserit și Ghilda Spațială aveau toate câte o participație majoră.
Directoratele CHOAM erau adevărata dovadă a puterii politice în Imperiu, trecând de la o Casă la alta odată cu schimbarea balanței de vot în cadrul Landsraad-ului. Funcția de director în CHOAM era cheia către bogăția supremă, fiecare Casă nobilă scurgând din fondurile companiei tot ce putea, în virtutea acestei puteri.
Structura CHOAM era similară cu cea a unei corporații cu capital public. Aceasta era formată din acționari și, la fel ca în cazul unei societăți publice, acționarii principali primeau posturi de conducere în consiliul de administrație. În acest caz, însă, toți acționarii erau nobili din Landsraad, care era format din Casele Minore, Marile Case și Casa Imperială. Marile Case dețineau, în mod previzibil, posturile de directori ai companiei, dar Împăratul era capabil să acorde și să revoce posturile de directori după bunul plac.
BENE TLEILAX
Bene Tleilax erau o societate extrem de xenofobă și izolaționistă de pe planeta Tleilax (o lume frumoasă asemănătoare Pământului) și o teocrație totalitară secretă, condusă de un Consiliu al Maeștrilor Tleilaxu, care urmărea supremația asupra întregului univers cunoscut. Manipulatori geneticieni care traficau produse biologice precum ochii artificiali, sclavi ghola și mentați „strâmbi”, Tleilaxu erau o putere majoră în Imperiu.
Bene Tleilax au apărut din ecumenismul Zensunni la un moment dat înainte de Jihadul lui Muad’Dib, începând ca un grup pur religios (o sectă). Cu timpul, și-au ascuns religia și au devenit cunoscuți pe scară largă ca o breaslă secretă. Bene Tleilax au descoperit cum să reînvie carnea și să trezească amintirile unui ghola. Asemănător unei clone, un ghola este un duplicat uman „fabricat”; dar, în timp ce clonele sunt cultivate din celule vii, un ghola este cultivat într-un rezervor axlotl din celule colectate de la un subiect decedat. Cu această nouă inovație, Tleilaxu au obținut un fel de nemurire, dar au concentrat această nouă putere doar în guvern, o limitare auto-impusă pentru a nu fi cerută nemurirea în general.
Tleilaxu era o cultură dominată de o ierarhie strictă și de un zel religios covârșitor. Ei și-au concentrat mult timp eforturile asupra căutării înălțării spirituale prin rafinament fizic, motiv din care au încercat în mod frecvent să creeze o alianță cu Bene Gesserit într-un ordin comun, dar au fost refuzați de fiecare dată. Tleilaxu erau separați și fizic în clase diferite, fiecare dintre ele având un aspect și un rol distinct în cadrul societății.
Maeștrii Tleilaxu semănau din punct de vedere fizic cu niște oameni mititei și cenușii, cel mai adesea cu ochi mici și apropiați și dinți ascuțiți, iar Dansatorii-Față, clasa războinicilor și a muncitorilor, erau capabili să își adapteze aspectul fizic la orice sarcină, în timp ce capacitatea lor de doppelganger era folosită pentru a face spionaj împotriva altor grupuri. Despre tancurile Axlotl, puțin mai mult decât vase de incubație în care creșteau toți Tleilaxu, precum și alte ființe (cum ar fi ghola), se presupunea că erau tot ce a rămas din sexul feminin (nu existau Maeștri Tleilaxu de sex feminin, iar Dansatorii-Față erau sterili și alternau sexul în funcție de sarcina primită).
BENE GESSERIT
Bene Gesserit constituia o organizație străveche și experimentată în manipularea omenirii la scară mare; în realitate nu era un ordin religios așa cum pretindea, dar prefera să lucreze din spatele unui ecran aproape impenetrabil de misticism ritualic (cu simbolism, organizare și metode interne de predare aproape în întregime în forme pseudo-religioase). Confreria era formată numai din femei, cu rol de spioane, călugărițe, savante și teoreticiene în teologie, care foloseau ingineria genetică pe termen foarte lung, interferența politică galactică și ingineria religioasă pentru a-și promova propria agendă de ascensiune a rasei umane prin crearea Alesului lor, Kwisatz Haderach.
Originile Bene Gesserit nu erau cunoscute pe scară largă. După ce au unificat „vrăjitoarele” care existau și înainte de Jihad, au realizat reuniunea liderilor religioși pentru a-și acorda credințele după ororile Jihadului și apoi și-au format în umbra lor o structură ierarhică. Manipulau ordinea socială și politică prin subtilitate și insinuare, folosind adesea stratageme pe termen extraordinar de lung, care se întindeau pe parcursul mai multor generații. Bene Gesserit evitau să pară prea bogate sau puternice, ori să dezvăluie amploarea puterilor lor, pentru a nu fi văzute ca fiind în mod deschis responsabile pentru ridicarea și căderea guvernelor și imperiilor și pentru a evita orice represalii organizate.
Maica Reverendă Superioară menținea controlul suprem asupra întregului ordin și invoca o loialitate aproape incontestabilă în rândul Maicilor Reverende subordonate. O Maică Reverendă își alegea succesoarea înainte de a muri și îi transmitea acesteia amintirile și personalitatea sa. Reverendele Mame subordonate din Bene Gesserit îndeplineau roluri diverse, inclusiv culegerea de informații, diplomația și împerecherea pentru a continua obiectivele programului genetic de reproducere. Îndeplineau și roluri mai umile, ocupația lor fiind determinată de calitatea constituției lor genetice.
Timp de milenii, Bene Gesserit au ales să își exercite puterea acționând în umbra politicii imperiale. Prin programul lor de reproducere, prin plasarea de agenți la curtea imperială și în Marile Case și prin furnizarea de servicii (ca pregătirea femeilor nobile, medierea în dispute și supravegherea negocierilor), Bene Gesserit și-au croit o nișă semnificativă în structura Imperiului. Erau și investitori și acționari neoficiali în CHOAM, ca și Bene Tleilax.
Școlile Bene Gesserit erau concepute pentru a maximiza potențialul fizic și mental al umanității, în special al femeilor. Ca urmare, adeptele Bene Gesserit posedau abilități care nu puteau fi egalate de nimeni din universul cunoscut. Din punct de vedere fizic, o Bene Gesserit putea controla fiecare mușchi și nerv din corp. Abilitățile mentale Bene Gesserit includeau și ele niveluri supreme de disciplină, iar o minte Bene Gesserit își putea modifica nivelul conștiinței, în scopul relaxării sau al hiper-vigilenței în momente de potențial pericol.
Bene Gesserit practicau „ingineria religioasă” prin intermediul unei facțiuni numite Missionaria Protectiva, care răspândea „superstiții infecțioase pe lumile primitive, deschizând astfel acele regiuni pentru a fi exploatate de Bene Gesserit”. Cunoscute în mod colectiv sub numele de Panoplia Prophetica, aceste mituri, profeții și superstiții ofereau în avans oportunitatea ca o Bene Gesserit să se prezinte mai târziu drept o figură care împlinește o profeție, pentru a manipula subiecții religioși.
Dar și mai important era programul lor genetic, pe care l-au desfășurat timp de nenumărate generații, folosind manipulări atente ale relațiilor surorilor destinate reproducerii pentru a „colecta” gene cheie, prin care Bene Gesserit controlau și perfecționau liniile de sânge de-a lungul timpului pentru a ajunge la Kwisatz Haderach (un supraom capabil de preștiință supremă și acces atât la liniile masculine, cât și la cele feminine din Cealaltă Memorie, destinat să fie prezentat omenirii ca un mesia Gesserit).
imaginea reprezentativă a articolului provine din jocul tabletop RPG Dune Adventures in the Imperium
surse: dune wiki, neoencyclopedia, wikipedia, dune.fandom.com
Blogul de SeFe 